Donează     Rugăciune       TV LIVE                           

Tehnici de autoapărare prin gândire

Nimeni nu a văzut vreodată un gând. Nici chiar neurochirurgii. Cu toate acestea, despre cum gândim știm mai multe decât vedem și mai puţine decât ne-am dori, sau ne-ar prinde bine.

După ce psihologul și economistul Daniel Kahneman a introdus teoria prospectării ca parte a cercetării sale privind comportamentul consumatorilor, comitetului care decide acordarea Premiului Nobel i-au mai trebuit câteva zeci de ani ca să îi înţeleagă impactul și să îi distingă contribuţia la dezvoltarea știinţei. Ce reușise Kahneman să demonstreze nu era deloc flatant pentru nimeni.

Suntem previzibil de iraţionali

În esenţă, Kahneman arătase că, deși majoritatea psihologilor consideraseră până atunci că oamenii cumpără produse din motive raţionale, cum ar fi criteriul utilităţii subiective (ce beneficii crede omul că va avea de pe urma acelei achiziţii), în realitate decizia de cumpărare este, de cele mai multe ori, tributară unor influenţe iraţionale. „Iraţional(ă) în mod previzibil” este expresia ce avea să fie folosită, ani mai târziu, de un alt economist comportamental, Dan Ariely.

Prin numeroase referiri la experimente și descoperiri știinţifice, dar și printr-o multitudine de exemple ușor de reperat în viaţa noastră de zi cu zi, Ariely a arătat și el cât de sistematice sunt unele greșeli de gândire pe care le facem și pe care le repetăm iar și iar. Ariely nu și-a expus însă teoria ca o bătaie de joc la adresa omenirii, ca un bullying îmbrăcat în haine știinţifice, ci de fiecare dată când avea ocazia spunea că vulnerabilităţile pe care le dezvăluie predispoziţia noastră spre iraţional sunt o piedică în calea ignoranţei și o invitaţie permanentă la creștere.

Ariely nu este singurul care vede avantaje ce decurg din îmbibarea logicii cu erori provenite din emoţii, din percepţii denaturate sau din deprinderi greșite. Nancy Cavender și Howard Kahane spuneau că unele erori de gândire, precum autoînșelarea, gândirea deziderativă și negarea, se pot dovedi utile în funcţionarea vieţii noastre.

Un exemplu extrem pe care îl ofereau ei și care demonstrează eficient mecanismul, deși, personal, nu împărtășesc judecata de valoare de la finalul lui, este imaginea tânărului soldat șocat că bomba care a căzut pe front l-a lovit tocmai pe el, care credea că aceasta li se putea întâmpla doar celorlalţi soldaţi. Ce poate fi mai rezonabil decât să presupui că un război înseamnă morţi și răniţi? Ce altceva te poate motiva mai eficient să te înrolezi voluntar decât gândul că ţie nu ţi se va întâmpla nimic rău? Cavender și Kahane spuneau că abilitatea soldatului tânăr de a-și deforma conștient cunoștinţele despre moartea în război și de a adopta convingerea că el va fi bine îl ajută să lupte pentru binele ţării lui.

Un alt exemplu care se bazează pe același mecanism ar putea fi așa-numitul efect Pygmalion, despre care psihologii Rosenthal și Jacobson spuneau că s-ar manifesta atunci când așteptările cuiva (ale unui profesor, de exemplu) cu privire la evoluţia altcuiva (a unui elev) reușesc să se materializeze ca o profeţie care se împlinește singură. Altfel spus, când, în ciuda evidenţelor, tratezi un om nepromiţător ca și cum ar fi capabil să se realizeze, îl ajuţi să își depășească în mod real condiţia iniţială și să aibă succes. Însă unii psihologi au contestat ulterior validitatea acestui efect, cel puţin în mediul școlar.

Mai puţin controversat este deja consacratul efect Placebo, care s-a impus, în urma a nenumărate experimente, ca fenomen prin care o convingere mintală reușește să influenţeze într-o oarecare măsură un răspuns biologic, al organismului. Un experiment despre care relatează Cavender și Kahane a comparat răspunsurile a două grupe de oameni supuși la electroșocuri. „Cu toţii primiseră o pastilă „goală”, doar că unora li s-a spus că pastila lor a costat 10 cenţi, iar celorlalţi, că doza lor a costat 2,5 dolari. Deși ambele grupuri primiseră același medicament neutru, grupul care a primit pastila mai scumpă a raportat mai puţină durere în urma electroșocurilor.

Gândirea deziderativă are deci capacitatea de a diminua stresul. Și deja se știe că de modul în care ne percepem stresul depind foarte mult efectele lui. O persoană care percepe stresul mai degrabă ca pe o nerăbdare sau un entuziasm nu va resimţi aceleași efecte negative asupra sănătăţii pe care le va trăi cineva care își percepe stresul ca o mână care îl apasă sau îl sufocă ori nu îl lasă să se miște în ce direcţie și-ar dori. Aceasta explică și de ce poate fi adevărat că pe unii stresul îi motivează, în timp ce pe alţii îi ucide. Percepţia subiectivă face diferenţa dintre cele două.

Cam aici se oprește însă creditul pe care îl putem acorda percepţiei subiective. Fiindcă, în experienţa noastră de viaţă, am văzut deja că limitele noastre cognitive pot avea consecinţe extrem de grave. Gândirea deziderativă ne poate ajuta întrucâtva în gestionarea unei boli, însă nu ne poate vindeca de aceasta, în ciuda pretenţiilor emise de-a lungul timpului de susţinători ai mișcării New Thought, care militează pentru vindecare strict prin puterea minţii. Minţi puternice în corpuri decedate. Femei fără număr mor pe dinăuntru în case în care sunt abuzate și ele, și copiii lor, gândind că, dacă vor manifesta suficientă dragoste faţă de soţii abuzatori, aceștia vor renaște din cenușa așteptărilor nevestelor lor. Pygmalioni anulaţi. Mase de tineri idealiști pot fi manipulate să nege evidenţele și să lupte până la moarte în războaiele unor dictatori megalomani, din care nici măcar dezgustătorii lideri nu au de câștigat. Morţi degeaba.

Impedimente în calea unei gândiri corecte

Ca să creștem, cum spunea Ariely, împinși de perspectiva propriei noastre limitări, trebuie să nu manifestăm niciun fel de gândire deziderativă cu privire la gândirea noastră deziderativă. Să o luăm exact așa cum este și să înţelegem cum se manifestă ea. Ce piedici psihologice pot apărea în calea unei gândiri corecte și cum le putem depăși cât mai eficient? Textul de față reprezintă o parte dintr-un articol mai amplu. Citește continuarea: https://semneletimpului.ro/analize/top/tehnici-de-autoaparare-prin-gandire.html

Material preluat de pe site-ul Semnele Timpului

Alte materiale găsești aici: https://www.alfaomega.tv/crestinulsisocietatea/stiinta-educatie-cultura

Alfa Omega TVSusține publicarea materialelor creștine

Dacă v-a plăcut acest articol și doriți să citiți mai multe articole de acest gen, dați click aici pentru a afla despre modalitățile prin care ne puteți ajuta. Dorim să ajungem la cât mai mulți oameni cu mesajul Evangheliei, dar nu putem face aceasta fără ajutorul vostru! Ajutați-ne financiar să continuăm!

Alte informatii

Canalul Alfa Omega TV poate fi receptionat gratuit via satelit: Eutelsat E16A, 16 grade Est, Frecventa – 12.717 Mhz, Polarizare Orizontală, Symbol rate - 7500 ks/s, FEC - 3/4, Codare - MPEG-4. Alfa Omega TV Production detine 2 licente de emisie TV pe satelit: canalele Alfa Omega TV si Alfa Omega TV International. SC Alfa Omega TV Production SRL, Str Aurel Pop nr. 8, Timisoara. Reprezentant legal si asociat unic: Petan Tudor. Conducerea societatii: Petan Tudor: director general, coodonator programe; Petan Mirela: director executiv; Mocofan Muguras: director tehnic/dezvoltare.  Cod de conduita profesionala

x

Abonează-te la revista gratuită, la newsletterul nostru email sau la punctele de rugăciune lunare, durează doar câteva secunde.  Abonare

Rugaciune Ai o problemă și ai nevoie de ajutor în rugăciune? Suntem aici pentru tine, te putem sprijini, ne rugăm împreună cu tine! Scrie-ne!

Alfaomega.tv folosește cookies. Info și setări: Politica Cookies. Politica confidențialitate.