Am fost invitat la o biserică din Orăștie, urmă să se facă inaugurarea bisericii. Am colaborat cu păstorul de acolo o perioadă la construcția bisericii. Pastorul mă sună și îmi spune: „Uite ce am pățit, am avut doi invitați la inaugurarea bisericii și niciunul nu mai vine. Mai sunt câteva ore și trebuie să avem serviciul de inaugurare și nu mai am pe cine să chem. Nu ai vrea să vii?” I-am răspuns că vin.

Mi-am pregătit un subiect pentru un serviciu de inaugurare a unei noi biserici în localitate, știind că vor fi prezenți acolo oameni din mai multe părți.

Coborând din localitatea de unde locuiam eu, trebuia să trec prin Geoagiu și după aceea să merg în dreapta, către Orăștie. În Geoagiu, o tânără care mergea la „traseu”, îmi face semn cu mâna să o iau s-o duc până acolo, la 8-10 km distanță, unde se adunau. Era singură și am trecut pe lângă ea val-vârtej, cu 80-90km. Dar Dumnezeu mi-a spus: „Oprește-te și întoarce-te.”

La început am zis: „Sunt grăbit, mai sunt 10 minute, oamenii aceia mă asteaptă, mă fac de rușine”… „Oprește-te și întoarce-te!” Am pus o frână acolo... Bineînțeles că eu mersesem deja 150 de metri în față. Am dat înapoi, m-am dus până la ea, am luat-o în mașină.

Ea zice: „Vai, domnule, ați venit înapoi.”

Am spus: „Am venit fiindcă așa mi-a spus Dumnezeu”. S-a șocat, a înțepenit. A zis: „Domnule, dumneata ești pocăit?” Răspund „Da, sunt pocăit, sunt creștin.”

Îmi spune „Tu nu ești pocăit adevărat.”

„Așa o fi, dar de unde ai constatat acest lucru”?

Eram îmbrăcat la costum, aveam cravată, eram aranjat, mă duceam să vorbesc în fața a 200 de oameni.

Îmi zice „Domnule, hai să-ți spun. În cartierul acesta unde locuim noi, pocăiții care merg duminica la adunare, când ne văd pe noi, prostituatele, trec repede pe trotuarul celălalt, chiar și capul îl întorc de la noi. Aceia sunt pocăiți adevărați, pentru că se feresc de noi.”

Când am auzit ce concepție avea o fată de genul acesta despre pocăiții „adevărați”, mi-am dat seama cât de ridicoli sunt uneori creștinii. Am zis: „Doamne, dă-mi un cuvânt pentru fata aceasta, să îi spun ceva să înțeleagă că pocăința adevărată, creștinismul adevărat este despre salvarea hoților, a prostituatelor, a criminalilor și a oamenilor cu probleme. Așa cum a spus Domnul Isus: „Nu am venit în lumea aceasta pentru cei sănătoși, ci pentru cei bolnavi.”

Apoi a început să-mi spună că pocăiții pe care îi cunoștea fie nu le băgau în seamă, fie le spuneau tot felul de vorbe grele. Aveam de parcurs cu ea în mașină vreo 6-7 km, până acolo unde trebuia să coboare pe DN7, la halta Geoagiu, și am început să-i vorbesc despre Dumnezeu.

Ea îmi spune „Da, domnule, dar dumneavoastră știți ce meserie am eu.”

Îi răspund: „Da, știu. Care e problema?”

Răspunde: „Știți, pe noi Dumnezeu…”

Îi spun: „Domnișoară, ar trebui să știi că eu, când eram de vârsta ta, aveam 4 ani de pușcărie făcuți pe muchie pentru treburi mult mai grave decât ceea ce faci tu.”

A înțepenit biata fată. Dar îi spun: „Uite, Dumnezeu vrea să-ți schimbe inima. Și inima mea a schimbat-o.” Am început să-i povestesc despre experiența mea în închisoare. Se uita la mine și au început să-i curgă lacrimile.

 „Dar pentru mine mai există salvare, mai am vreo șansă?”, a întrebat ea.

Am ajuns la halta Geoagiu și, înainte să trec calea ferată, mai erau două mașini înaintea mea și, ce credeți: se lasă bariera! Rămăsesem pe loc și iar am început să-i spun despre Dumnezeu.

„Uite, Dumnezeu te iubește.”

Ea zicea: „Vai, dar eu știu că nu e bine ce fac, știu, dar bărbatul meu joacă barbut toată ziua și pe mine mă trimite la produs. Am doi copii de crescut... și uite așa și așa.”

Mi se rupea sufletul. Am vorbit cu ea, a plâns, nu știu câți ani avea, 20-25 de ani.

M-a întrebat iar: „Domnule, dar ce fel de pocăit ești tu, că ai luat prostituata în mașină”? Aceasta e și concepția fraților – „Cum să iei tu prostituata în mașină? Te ferești de ea ca de nu-știu-ce.”.

I-am spus din nou: „Am fost ca tine, am făcut lucruri rele, mult mai rele decât faci tu, și eram o persoană cu probleme.”

Dar Dumnezeu ne dă fiecăruia o șansă.

În timp ce discutam, se ridică bariera, trec cele două mașini din fața mea și când să ajung și eu acolo, iarăși se lasă bariera jos, iarăși cinci minute de discuții. Apoi ea a coborât.

Credeți că am mai putut eu să țin tema pe care mi-o pregătisem eu dinainte pentru inaugurarea bisericii? Nu am mai putut să țin tema aceea, ci subiectul pe care l-am prezentat la inaugurarea bisericii a fost: „Tu nu ești pocăit adevărat”.

N. r.: Oare suntem creștini adevărați? De câte ori nu trecem pe lângă oameni pe care îi considerăm „neînsemnați” fără să le spunem că Dumnezeu îi iubește, că a murit pentru ei și că vrea să le transforme viața. Ne rugăm ca astfel de mărturii să ne provoace pe toți să ne analizăm viețile și să ne motiveze să fim „sare și lumină” în această lume rănită.

Lasă-te inspirat și motivat de poveștile altor oameni care au avut parte de un nou început din partea lui Dumnezeu și care au făcut tot ce ținea de ei să îi ridice pe cei din jurul lor. Cum? Descoperă secțiunea „Creștinul și dimensiunea socială”, de pe site: https://alfaomega.tv/crestinulsisocietatea/social

Publicat inițial în revista Alfa Omega TV Magazin (anul 11, nr. IV), din iulie-august 2021. Mai multe despre revista în sine și despre cum te poți abona:  https://alfaomega.tv/revista